Ce se face zi de zi: comenzi, miscari, vanzari, etichete, receptii.
Pretul DTL fata de Lidl, Profi, Kaufland, Mega Image, cobyul.ro si Metro, pe produsele pe care le pui tu in lista.
Cate un rand cu codul de bare si denumirea. Merge si o lista copiata din Nexus sau din Excel; randurile fara cod de bare se sar singure. Denumirea lipsa se ia din nomenclator.
Cate un rand: codul de bare, apoi preturile in ORDINEA coloanelor de pe ecran – Lidl, Profi, Kaufland, Mega Image, cobyul.ro, Metro. Lasi gol unde nu ai preț. Asa completezi o suta de produse dintr-un Excel, fara sa scrii casuta cu casuta.
Nu tot ce vindem se gaseste la lanturi. La produsele pe care ele nu le au (vinuri, bauturi de nisa), adauga magazinul care le tine – apare o coloana noua, mov, cu × ca sa o scoti. Preturile scrise intr-o coloana scoasa nu se pierd.
Ce au supermarketurile in oferta, intr-un singur tabel, cu pretul nostru pus langa.
Cate un rand, coloanele in ordinea asta:
magazin · denumire produs · cod de bare · pret promo · pret normal · de la · pana la · observatii
Doar magazinul si denumirea sunt obligatorii. Datele merg si 2026-10-06 si 06.10.2026.
Codul de bare e cel care face comparatia cu pretul nostru – fara el, oferta se vede in tabel dar nu se compara.
Alege furnizorul si perioada: iese analiza intrari vs iesiri pe produsele lui, pe toate gestiunile.
Intrari = notele de receptie (NIR) de la furnizor, adunate de pe toate gestiunile la care ai cheie. Transferurile intre gestiunile noastre se arata separat: ele doar mută marfa dintr-un loc in altul, iar adunate la intrari ar numara de doua ori tot ce trece prin depozit. Iesiri = bonurile fiscale; perisabilitatile stau in coloana lor.
Selecteaza gestiunea, clasa de produs si producatorul, alege perioada, si calculeaza necesarul de comanda automat.
Comanda la un distribuitor se discuta pe branduri, nu pe o lista mare: intr-un top general apar doar produsele producatorului mare, iar cele mici — exact cele pe care le uiti la comanda — nu se vad niciodata.
Canal comun pentru toata echipa: magazine, depozit si birou. Mesajele se pastreaza pe server (ultimele 1000) si se actualizeaza automat.
Planul logistic al retelei: 6 rute de livrare din Depozitul Popricani, calendarul saptamanal pe masini si avizele fiecarei zile grupate pe rute, in ordinea opririlor.
Organizare: MASINA 1 face in fiecare dimineata, la prima ora, Ruta 2 - Nord (marfa intarziata ajunge la timp), apoi pleaca pe cursa lunga (Pascani luni + joi, Dagata marti). MASINA 4 are drum spre oras in fiecare zi, luni-sambata, si acopera rutele 3, 4 si 5 prin rotatie (doua rute pe zi cand e nevoie), pastrand frecventele pe vanzari: R3 de 4 ori/saptamana, R4 si R5 de cate 3. MASINA 2 duce livrarea principala pe Ruta 2. MASINA 3 e rezerva: sprijin la depozit, urgente, schimb. Masina 1 are miercuri si vineri rol de rezerva: urgente, retururi si incarcarea magazinelor inainte de weekend. Sambata e zi scurta: o singura masina livreaza Ruta 3 - Vest (Letcani, Miroslava, Valea Adanca - magazinele cu cele mai mari vanzari de weekend), maxim 5 opriri.
Cat costa motorina pe fiecare ruta, pe fiecare magazin si pe fiecare masina. Se calculeaza peste rutele si calendarul de mai sus — numarul de curse pe saptamana e citit de acolo, nu introdus de mana.
Trei intrebari, in ordinea in care conteaza banii: ordinea opririlor pe fiecare ruta, ce rute merita unite (doua curse lungi in aceeasi directie, in zile diferite, platesc dublu drumul pana acolo), si cat de des merita mers fata de cat vinde ruta. Foloseste pretul motorinei si consumul din panoul de mai sus, si lunile bifate in tabul Vanzari pe ore.
Kilometrii nu se conduc singuri. Aici se socoteste cat tine fiecare cursa cu tot cu opriri si daca rutele incap in soferii disponibili. Sarcinile fixe ale zilei — banca, piata de dimineata, cursa de dupa-amiaza — se pun primele, fiindca nu se pot muta.
Construieste saptamana pornind de la constrangerile reale: masina soferului cu banca face doar cursa lui de dupa-amiaza, restul rutelor se impart pe masinile de dimineata, si nicio zi nu depaseste maximul de ore. Frecventele vin din vanzare daca ai bifat lunile in tabul Vanzari pe ore; altfel din calendarul actual.
Notele de comanda, cursele, pozitiile masinilor, kilometrii si istoricul livrarilor.
Alege o functie. Se deschide doar aceea, ca sa nu ai pe ecran zece panouri deodata.
Cine lucreaza la fiecare nota, cat s-a pregatit si ce a ajuns in Nexus. Notele se genereaza din tabul Avize distributie.
Pozitiile din Wialon, cursele incarcate, kilometrii parcursi si istoricul livrarilor. Angajatii din magazine vad, in aplicatie, doar masina care vine la ei.
Ce au receptionat oamenii pe telefon. Verifica cantitatile si preturile, corecteaza unde difera de factura, apoi trimite in Nexus ca factura de furnizor, nevalidata.
Din NIR-urile din Nexus se vede in ce zi intra marfa la fiecare punct de lucru. Comanda se propune cu o zi inainte, din viteza reala de vanzare si stocul de acum. A doua varianta foloseste receptiile facute in aplicatie, cand se strang destule.
Instrument dedicat pentru 39 - Depozit Popricani: cauta un produs pe toate gestiunile deodata, vezi miscarile (intrari/iesiri) pe fiecare punct de lucru in parte, si necesarul agregat total (suma pe toate gestiunile) pe care depozitul logistic ar trebui sa-l aiba disponibil, pe perioada pe care o alegi.
Viteza de rotatie pentru necesarul agregat se calculeaza din vanzarile reale (BonFisc) inregistrate in acest interval, corectata automat pentru perioadele de lipsa din stoc (out-of-stock) — nu foloseste viteza statica din Calculator Comenzi.
Afisele urcate aici apar imediat in aplicatia clientilor, la dtlmarket.ro/oferte.html. Nimic din stocuri, vanzari sau preturi de achizitie nu ajunge acolo – doar imaginea, titlul si perioada.
Se incarca afisele publicate...
Lipeste un tabel cu produse – din Excel, dintr-o factura, sau doar coloana cu codurile de bare. Primesti necesarul pe toata reteaua, cu miscarile pe fiecare gestiune, exact ca la cautarea dupa cod de bare.
Lipeste lista si apasa „Calculeaza necesarul”.
Din NIR-urile depozitului: cine livreaza, in ce zile a adus marfa si la cate zile revine. Randurile rosii sunt furnizorii care au depasit cadenta lor obisnuita – de la ei ar fi trebuit sa vina marfa si n-a venit.
Apasa „Arata furnizorii” ca sa citesc NIR-urile depozitului.
Cauta produsul dupa cod de bare, scrie cantitatile in coloana De trimis din tabelul pe gestiuni, apoi treci la urmatorul produs. Lista se pastreaza si dupa reincarcarea paginii. Fisierul iese in formatul cerut de Avize Distributie, deci merge si la avizele PDF, si la trimiterea in Nexus, si la notele de comanda depozit.
Produsele care nu au voie sa lipseasca. Le salvezi o data si le pui in lista de distributie cu un buton, ori de cate ori le cauti. Aplicatia tine minte cand ai cautat fiecare lista si iti spune cand i-a venit randul.
Copiaza randurile din Nexus si lipeste-le aici. Iau din fiecare rand codul de bare, denumirea si cantitatea; cantitatea devine Am, adica ce ai de impartit. Randurile fara cod de bare – ambalaj SGR, totaluri, antetul si subsolul paginii – sunt sarite singure. Merge si o lista simpla, cate un rand cu cod, denumire si cantitate.
Lista sta in browserul aparatului pe care ai scris-o, deci tableta n-are de unde s-o stie. Apasa Genereaza codul pe aparatul unde e lista, trimite-ti textul cum vrei – pe chatul aplicatiei, pe mail, pe WhatsApp – apoi lipeste-l aici pe celalalt aparat si apasa Adu lista din cod.
Seria creste singura cu 1 dupa fiecare trimitere reusita in Nexus, deci n-o mai scrii de mana. Numarul de pornire se pune dupa ultimul folosit pe seria aceea; daca se suprapune, Nexus refuza tot lotul cu „Document deja existent”.
Butoanele de mai sus folosesc doar produsele bifate, cu cantitatile scrise de tine, direct din lista – nu mai trebuie sa treci prin fisier. Asa poti trimite un transport acum si altul mai tarziu, din aceeasi lista: bifezi ce pleaca, trimiti, apoi bifezi urmatorul grup. Fisierul Excel ramane util cand vrei sa pastrezi distributia sau sa o dai altcuiva.
Alegi furnizorul, apar toate produsele lui cu miscarile pe ultimele 12 saptamani. Bifezi ce comanzi, scrii cantitatea, si faci PDF-ul.
Alege un distribuitor, apoi bifeaza ce producatori/branduri vrei incluse in calcul (implicit toate sunt bifate). Aplicatia calculeaza necesarul pe toate gestiunile, grupat pe producator.
Clasificarea se face din NIR-uri: unde a livrat efectiv fiecare furnizor. Poti corecta oricare, iar alegerea ta are prioritate.
Comanda la un distribuitor se discuta pe branduri, nu pe o lista mare: intr-un top general apar doar produsele producatorului mare, iar cele mici — exact cele pe care le uiti la comanda — nu se vad niciodata.
Analizez Miscari Produse pe toate gestiunile de tip magazin (exclus depozitul si gestiunile inchise) si caut produse care se vand bine intr-o gestiune, dar lipsesc complet din alta. Cand o gestiune are stoc in surplus fata de propriul ei ritm de vanzare, sugerez un transfer catre gestiunile care nu au deloc produsul.
Lipeste codurile de bare ale produselor pe care le repartizezi. Aplicatia scoate un Excel cu, pentru fiecare cod si fiecare gestiune: vanzarile pe fiecare din ultimele 13 saptamani, intrarile, stocul estimat, viteza, zilele fara stoc si ultima intrare.
Face pasii pe care ii faci manual: cauta fiecare cod pe toate magazinele, se uita la miscarile din ultimele saptamani, iar pentru produsele noi repartizeaza la toate, incepand cu magazinele care vand cel mai mult. Rezultatul se exporta direct in formatul fisierului de avize.
Lipesti liniile — cod de bare, denumire, cantitate, una pe rand — si primesti fisierul in aceeasi macheta pe care o completezi manual, cu repartizarea calculata din miscarea fiecarui produs in fiecare gestiune. Coloana STOC RAMAS ramane formula, deci se recalculeaza singura daca modifici o cantitate.
Miscarea completa a produselor unei singure surse: ce a intrat, ce s-a vandut, ce a ramas si cat de repede se misca fiecare. Producatorul vine din clasificarea interna si urmareste marca; furnizorul vine din NIR si e cine factureaza — acelasi produs poate veni de la mai multi.
Depozitul nu vinde, deci necesarul lui nu se poate citi din vanzarile lui. Se calculeaza din vanzarile produselor plecate din depozit, in magazinele care chiar le-au primit de aici. Zilele de acoperire vin din cadenta reala a fiecarui furnizor, masurata din receptiile la depozit.
Produse care au intrat intr-un magazin si nu se vand, sau se vand mult prea lent fata de cat a intrat. Pentru fiecare cautam magazinul care il vinde repede si are stoc mic — acolo merita relocat. Poti exporta direct o propunere de relocare, in formatul fisierului de avize.
Cand angajatul numara raftul si gaseste alta cantitate decat cea din evidenta, diferenta se inregistreaza pe loc, cu motivul. De aici generezi procesul verbal de constatare, pe fiecare magazin.
Nexus nu ne da termenele prin API, deci ele se introduc de mana — de aici, sau de catre angajati, de pe telefon. In schimb aplicatia stie viteza reala de vanzare, deci calculeaza cat se va vinde pana la expirare si cat va ramane, apoi propune actiunea: reducere de pret, relocare sau retur.
Din liniile de NIR importate, compara ultima intrare a fiecarui produs cu intrarea anterioara care avea alt pret. Arata scumpirile si ieftinirile, pe fiecare punct de lucru, si ce adaos mai ramane cu pretul de raft actual - asa vezi unde trebuie ajustat pretul.
Pentru fiecare produs si fiecare punct de lucru, aplicatia compara adaosul actual cu mediana clasei din acelasi magazin si tine cont de rotatie. Propune un adaos si pretul de raft corespunzator, cu motivul. Produsele din lista cu pret unic sunt tratate separat, ca produse de imagine.
Daca un adaos ti se pare gresit, scrie produsul aici si vezi cifrele brute din care s-a calculat, pe fiecare punct de lucru.
Pentru clasele bifate, arata pe fiecare punct de lucru ce produce fiecare furnizor: cate produse are listate, cate se vand efectiv, cate stau moarte pe raft si cati lei aduce pe zi. Recomandarea foloseste pragurile stabilite: sub 3 lei/zi delistezi, sub 5 lei/zi reduci sortimentul.
Caut marfa care a intrat intr-o gestiune prin transfer (NTG sau NTC) si dupa aceea nu s-a vandut nicio bucata pe bon fiscal, saptamani la rand. Cand produsul se vindea inainte in acea gestiune, tacerea totala de dupa transfer e suspecta: cel mai probabil marfa nu a plecat fizic de pe depozit (documentul s-a facut, marfa nu). Verifica in magazin inainte de a trage concluzii - poate fi si produs pus prost la raft sau ramas in depozitul magazinului.
Pentru un magazin si o zi: ce anume s-a vandut in fiecare ora, nu doar cat. Vezi ce se cauta dimineata si ce seara, si daca ora cu cele mai multe bonuri e si ora cu cea mai mare valoare.
Alege magazinul si ziua, apoi apasa „Arata ziua”.
Fiecare card: cate bonuri, ce valoare, bon mediu, marja, in cate magazine si ce cumpara mai ales. Plus cat de des apare reducerea la fiecare casier.
Alege perioada si apasa „Arata clientii”.
Cat s-a vandut in fiecare luna, grupat pe clasa de produse, pe distribuitor sau pe producator. Cifra dintr-o luna nu spune nimic singura – se vede doar langa lunile dinainte.
Apasa „Arata evolutia”.
Analize construite din cele trei surse complete: NIR-urile (costul real de achizitie), listele de pret pe fiecare magazin (pretul real de raft) si vanzarile (volumul). Toate cifrele de profit sunt estimari bune pentru decizii, nu cifre contabile.
Vanzari fara TVA minus costul real de achizitie din NIR. Arata care magazine aduc bani, nu doar cifra de afaceri.
Marja bruta nu spune daca un magazin face bani: din ea se platesc chiria, salariile si utilitatile. Completeaza cheltuielile lunare ale fiecarui magazin (chiriile le ai in Secretariat) si vezi profitul real. Se salveaza pe server, deci le completezi o singura data.
Grila in trepte are acum aceleasi procente pentru toata reteaua. Dar chiria din Copou si chiria din Soci nu sunt egale, iar vanzarea nici atat. Aici se pleaca invers: de la cheltuielile fixe pe care le-ai introdus plus profitul pe care il vrei, si rezulta adaosul de care are nevoie fiecare magazin. Forma grilei se pastreaza, se schimba doar scara.
Imparte produsele in patru: locomotive (rotatie mare, profit mare), trafic (rotatie mare, profit mic), profit (rotatie mica, profit mare) si balast (nici, nici).
Produsele ordonate descrescator si impartite dupa cat cumuleaza: A = primele 70%, B = pana la 95%, C = restul. Ruleaz-o o data dupa vanzari si o data dupa profit — diferenta dintre ele e cea mai utila informatie.
De cate ori se vinde si se reface stocul intr-un an, in cate zile s-ar epuiza stocul actual si cati bani stau blocati in marfa care nu se misca.
Produsele fiecarui magazin se ordoneaza dupa cat de vandute sunt, apoi primesc adaos in trepte: cele mai vizibile pentru client cu adaos mic, restul cu adaos mai mare. Treptele sunt editabile. Tigarile si tutunul sunt excluse din toate grilele — au pret impus de producator, adaosul nu se stabileste liber.
| Treapta | Cate produse | Adaos % |
|---|---|---|
| Primele — alimente de baza (ulei, faina, zahar) | ||
| Urmatoarele — bauturi (apa, bere, racoritoare, vinuri, tarii) | ||
| Urmatoarele — lactate, preparate | ||
| Urmatoarele | ||
| Restul produselor | toate |
Fiecare treapta acopera o cota din vanzarile magazinului, nu un numar fix de produse. Se adapteaza singura: un magazin cu vanzarea concentrata pe putine produse va avea treapta 1 mica, unul cu sortiment larg o va avea mai mare.
| Treapta | Pana la % din vanzari | Adaos % |
|---|---|---|
| 1 — produsele cele mai vandute | ||
| 2 — bauturi si urmatoarele | ||
| 3 — lactate, preparate | ||
| 4 — restul cu vanzare | ||
| 5 — coada lunga | restul |
Aplicatia alege produsele dupa patru motive: s-au ieftinit la achizitie (reducerea nu costa), au adaos peste media clasei (suporta reducerea), au stoc mare si rotatie lenta (elibereaza bani blocati) si sunt produse de trafic (aduc clienti). Se pastreaza echilibrul intre clase, ca sa nu iasa o campanie doar cu detergenti.
Foloseste istoricul preturilor de achizitie din NIR si vanzarile zilnice. Compara perioada dinainte de schimbare cu cea de dupa.
Cine aduce profit si cine aduce doar volum. Furnizorul fiecarui produs e cel care l-a livrat ultima data.
Program 06-22 peste tot. Aici vezi cat din vanzarea zilei se face la marginile programului, pe fiecare magazin.
Aici gasesti avizele generate de administrator de pe 39 - Depozit Popricani pentru gestiunile la care ai acces. Le poti deschide pentru vizualizare sau trimite direct la imprimanta. Lista se actualizeaza cand administratorul dezarhiveaza avize noi in folderul aplicatiei.
Incarca un tabel Excel cu COD BARE, DENUMIRE PRODUS si CANTITATE STOC. Metoda 90 zile (implicita): imparte TOT stocul pe gestiunile care si-au consumat livrarile anterioare (iesiri ≥ intrari pe ultimele 90 de zile), proportional cu vanzarile lor, in multipli de bax, cu insamantarea gestiunilor fara istoric cand stocul depaseste cererea. Necesar pe zile: metoda clasica pe viteza x zile + buffer − stoc. Din rezultat poti genera direct avizele PDF arhivate ZIP. Gestiunile TRANZIT si depozitele sunt excluse automat.
Incarca fisierul Excel cu cantitatile deja calculate (COD BARE + DENUMIRE PRODUS + cate o coloana de cantitate pentru fiecare gestiune). La apasarea butonului, aplicatia genereaza automat cate un aviz PDF pentru fiecare gestiune din fisier, cu produsele si cantitatile din coloana ei. Sursa avizelor: 39 - Depozit Popricani.
Selecteaza gestiunea, clasa de produs si producatorul (la fel ca la calculator), alege perioada exacta pe zile, si verifica miscarile (intrari/iesiri). Disponibil pentru: Trifesti, Dagata Depozit, Dagata Market, Hlincea, Tatarasi, Barnova, Dancu, Boureni, Chiosc Copou, Evergreen, Letcani Deal, Letcani, Miroslava. Atentie: pentru gestiunile fara clasificare completa o parte din produse apar sub "NECLASIFICAT". Important: datele de miscari sunt in fisiere separate (miscari_data_*.js) care trebuie pastrate in acelasi folder cu aceasta pagina HTML.
Compara aceeasi luna din ani diferiti (iulie 2025 fata de iulie 2026) sau orice doua luni. Arata pe fiecare punct de lucru vanzarile, bonurile, bonul mediu si adaosul, cu evolutia in procente.
Ia toate lunile trase din fiecare an si le compara luna cu luna. Lunile care lipsesc dintr-un an sunt marcate, iar totalurile se fac doar pe lunile existente in ambii ani.
Foloseste perioadele alese sus. Arata vanzarile pe fiecare ora, evolutia fata de perioada de referinta si ponderea din zi.
Sursa e alta: miscarile de produse, care au clasa si producatorul. De aceea intervalele se aleg pe zile, nu pe luni. Pentru comparatie an/an, pune aceleasi zile din ani diferiti.
Lunile trase din Nexus se inregistreaza singure. Daca o luna a fost trasa cu o versiune mai veche a aplicatiei, o adaugi aici manual: pui anul, luna si numele fisierului de pe server (ex. vanzari_ora_07_iulie.js).
Grid cu vanzarile pe ore, pentru gestiunea si luna alese. Sursa: rapoarte de vanzari pe bonuri fiscale (aprilie-iunie 2026, toate gestiunile), cu pret de achizitie real per produs. Adaos valoric (aprox.) = valoare vanzare (cu TVA) minus cost (cantitate x pret de achizitie real per linie). NU scade TVA (nu avem cota de TVA calculata per produs in acest tabel), deci e un indicator aproximativ, util mai ales comparativ intre ore, nu ca marja neta exacta. Produsele ambalaj returnabil/SGR sunt excluse din calculul adaosului.
Compara adaosul adus de fiecare ora cu costul orei de functionare. Spune unde merita deschis la 6, 7, 8 sau 9 si pana la ce ora seara. Analiza poate recomanda inchiderea unei ore care exista, nu deschiderea uneia care acum nu exista — la o ora inchisa nu avem ce masura.
Migrarea e cat din vanzarea unei ore inchise se recupereaza la ora urmatoare, pentru ca omul vine mai tarziu. 0% = pierzi tot; 50% = jumatate se recupereaza. E singura necunoscuta din calcul — schimb-o si vezi cat de tare tine concluzia.
Alta intrebare decat cea de sus: exista o tura anume, intr-o zi anume a saptamanii, care nu se plateste? Duminica dimineata la un chiosc, sau tura a doua de luni intr-un sat unde lumea a cumparat in weekend. Foloseste aceleasi luni si aceleasi costuri pe ora ca analiza de mai sus.
Migrarea pe tura e pusa separat si mai mica decat cea pe ora, si nu intamplator: cand inchizi o ora, clientul vine peste o ora; cand inchizi o tura intreaga, o parte cumpara in ziua dinainte, dar altii pleaca la concurenta si s-ar putea sa nu se mai intoarca.
Din vanzare, ora de ora, rezulta de cati oameni e nevoie in fiecare punct de lucru si un grafic saptamanal. Masura e bonul, nu leul: munca de la casa inseamna clienti serviti, nu valoarea lor.
Programul se declara aici, nu se citeste din vanzari: un bon batut la 05:50 sau un
raport Z inchis la 23:05 faceau aplicatia sa creada ca magazinul e deschis de la 5 la 23.
Punctele non-stop au panoul lor, mai jos.
Repausul e 8 ore, cat prevede Codul muncii la art. 135 alin. (2) pentru munca in
schimburi — deci cine inchide la 21 poate deschide a doua zi la 7. Regula generala de
12 ore se aplica altfel de programe; urca valoarea daca vrei sa fii mai strict decat legea.
Bonuri pe ora e cat poate servi un om fara sa se faca coada. Pentru un market cu
produse cantarite, cifra e mai mica decat pentru un chiosc. Daca nu stii, uita-te la ora de
varf dintr-o zi in care a mers bine cu un singur om la casa — aia e capacitatea reala.
Construieste doua grafice complete pentru fiecare punct de lucru — unul pe programul de acum, unul pe cel recomandat de analiza de sus — si le compara: cati oameni, cate ore platite, cat costa, cat adaos se pierde. Cere ca analiza programului si costurile pe ora sa fie deja facute.
Un punct deschis non-stop nu se programeaza din curba de vanzare: usa nu se inchide, deci cineva trebuie sa fie acolo in fiecare ora. Turele sunt 07-19 si 19-07, cu 24 de ore libere dupa tura de zi si 48 dupa cea de noapte. Punctele se gasesc singure, dupa vanzarea de noapte.
Alege gestiunea si perioada, si primesti un pachet complet de rapoarte utile pentru activitatea curenta: top produse, top clase/producatori, evolutie zilnica, produse in crestere/declin, produse fara vanzari si marja ponderata pe clasa.
Incarca un Excel cu produsele expirate (sau aproape de expirare) pentru gestiunea aleasa mai sus. Coloane recunoscute: cod de bare, data expirare, cantitate (optional). Pentru fiecare produs, verific in Miscari Produse ultima intrare inainte de expirare si vanzarile din acel interval, ca sa disting daca a expirat pentru ca a venit cu termen scurt de la furnizor, sau pentru ca a stat pe raft nemiscat.
Generate automat pe server in fiecare dimineata la 05:00, pentru toate punctele de lucru. Cantitatile sunt rotunjite la baxul furnizorului, iar ce ramane sub un bax se aduna pentru saptamanile urmatoare.
Evidentele de birou: bilete la ordin, salarii, facturi de la furnizori, prezenta angajatilor si monetarele de sfarsit de tura. Alege o sectiune.
Completeaza si apasa Adauga. Numarul biletului e unic: daca exista deja, nu se adauga de doua ori.
Lipeste textul din raportul Efecte comerciale (PDF-ul lunar din Nexus). Se citesc automat numarul, beneficiarul, suma, scadenta si data emiterii. Biletele deja introduse sunt sarite.
Lipeste textul din raportul Nexus Stat de plata, cu tot cu randul TOTAL de la final. Cifrele nu se recalculeaza — se preiau exact cum le-a intocmit contabilitatea, iar totalurile se verifica automat. Daca nu se potrivesc, importul e refuzat.
Functia customizata din Nexus returneaza doar facturile validate, neanulate si cu sold ramas, cu scadenta reala si platile partiale. Spre deosebire de raportul de intrari, asta chiar raspunde la intrebarea „ce am de platit”. Facturile aduse anterior din Nexus se inlocuiesc integral; cele introduse manual si legaturile cu biletele la ordin se pastreaza.
Lipeste textul din raportul Nexus Facturi furnizori. Cititorul stie capcanele lui: ia valoarea din coloana in valuta, fiindca cea in lei e taiata peste 10.000; reconstituie anul din antet, fiindca data documentului e taiata; si completeaza numele furnizorilor scurtate, cand se potrivesc cu unul cunoscut. Raportul nu are coloana de scadenta, deci ea se calculeaza din termenul de mai jos si e marcata ca estimata.
Ce au apasat angajatii pe telefon: sosirea si plecarea, cu ora serverului, nu a telefonului. Zilele fara plecare inregistrata si cele peste 14 ore sunt marcate separat — nu intra in totalul de ore, fiindca nu au durata reala.
Inchiderea zilei pe cele trei canale: numerarul numarat fata de sertarul de pe raportul Z, cardul fata de settlementul POS, SGR-ul fata de linia CREDIT. Fiecare are diferenta lui, ca un plus pe card sa nu acopere o lipsa din casa. Cifrele sunt exact cele trimise din magazin — nimic nu se rotunjeste si nimic nu se corecteaza aici.
Intrebi in romana, iar raspunsul se construieste din datele gestiunilor la care ai acces. Nicio cifra nu vine din memoria modelului: fiecare numar e citit pe loc, cu aceleasi functii pe care le foloseste restul aplicatiei.
Asistentul citeste, nu scrie. O comanda propusa ramane o propunere pe ecran, cu cantitatile editabile — nimic nu pleaca la furnizor din aplicatie.
Gestioneaza angajatii fiecarei gestiuni, construieste orarul saptamanal, si genereaza sabloane pentru contract de munca si adeverinta de angajare. Datele angajatilor sunt criptate cu aceeasi cheie ca restul datelor gestiunii.
Sablon standard, completat automat cu datele angajatului. Important: acesta e un punct de plecare, nu inlocuieste verificarea de catre un contabil/expert REVISAL – completeaza si verifica toate clauzele inainte de semnare si inregistrare.
Cauta produsul dupa denumire sau cod de bare, introdu pretul vechi si pretul nou, iar aplicatia calculeaza singura diferenta in procente si pretul pe litru / kilogram. Pentru bauturile in ambalaj returnabil se adauga automat garantia SGR de 0,50 lei/buc. Etichetele se adauga intr-o lista si se tiparesc impreuna.
Sarcini zilnice, documente si contracte, registru de intrare-iesire, calendar de intalniri si documentele necesare pentru fiecare punct de lucru.
Panou administrare: creeaza/actualizeaza conturi de utilizator si acordarea accesului pe gestiuni, si vizualizeaza jurnalele de activitate incarcate de utilizatori.
Lista de mai sus se construieste din locurile unde exista deja date. Un magazin nou-nout nu are inca date, deci nu apare — scrie-l aici o singura data, ca sa-i poti bifa accesul si genera cheia.
Aici stabilesti tu cum se clasifica produsele: un cuvant din denumire fixeaza producatorul, clasa si (optional) distribuitorul. Regulile astea bat clasificarea din Nexus si se aplica peste tot in aplicatie - rapoarte, comenzi, transferuri, import. Apasa "Sugereaza reguli" ca sa gasesti automat brandurile clasificate consecvent, in loc sa le scrii manual.
Incarca raportul "Statistica cumparari" exportat din Nexus (cu sectiuni FURNIZOR). Aplicatia ataseaza automat produsele fiecarui furnizor/distribuitor, le clasifica pe producatori (din datele Nexus + regulile de prefix + deducerea automata) si memoreaza preturile: pentru produsele care se regasesc in lista de preturi de pe depozit ramane pretul din lista, iar pentru celelalte se retine pretul din raport ca rezerva.
Asociaza mai multi producatori/branduri unui distribuitor (firma care iti aduce efectiv marfa). Odata salvat, distribuitorul apare ca optiune la Depozit Logistic, unde poti calcula o comanda pentru toti producatorii lui deodata.
Pentru fiecare gestiune: de cand pana cand are miscari de produse incarcate in aplicatie. Randurile rosii sunt gestiunile ramase in urma - sursa clasica a "saptamanilor goale" la cautare.
Datele decriptate raman salvate in acest browser, ca sa nu se mai descarce la fiecare reincarcare a paginii. Cand urci miscari noi (patch), se descarca doar patch-ul nou. Goleste memoria doar daca ai inlocuit fisierele de baza pe server.
Construieste fisierul catalog.js pentru pagina de produse de pe site. Alegi tu ce categorii se publica si cate produse din fiecare - nu se publica tot nomenclatorul.
Fiecare poza citita — factura, raport Z, monetar — costa cativa banuti. Aici vezi cat, si de unde vine consumul: pe magazine, pe oameni si pe zile.
Cand scazi pretul unui produs, il scazi intai pe gestiunea de tranzit; magazinele il preiau la urmatoarea listare. Aici se citeste diferenta: unde tranzitul e mai ieftin decat magazinul, urmeaza o reducere. Produsele la care pretul a ajuns deja in magazine se pot trimite direct in ofertele de pe site.
Nu mai e nevoie de acest import separat: de la ultima versiune, butonul "Actualizeaza preturile acum" aduce si preturile pe fiecare punct de lucru, din acelasi apel la Nexus. Panoul ramane pentru cazul in care vrei sa reimprospatezi doar preturile pe magazine, cu alta functie.
Ruleaza o interogare SELECT prin API-ul Nexus, cand ai nevoie sa verifici ceva pentru furnizor. Comenzile care modifica date sunt refuzate. Daca instalarea nu permite SQL prin API, iti arata ce a raspuns fiecare ruta incercata.
Aduce liniile de receptie pe perioada aleasa si le pastreaza pe server, criptate pe fiecare punct de lucru. Perioadele se aduna, deci poti importa luna cu luna. Cu ele avem, pe fiecare magazin: intrarile (din NIR), vanzarile (din miscari) si preturile puse la receptie - baza pentru analize.
Politica nu se face pe fiecare magazin separat, ci pe zone (grupuri de magazine cu aceeasi situatie de piata) plus o lista de produse cu pret unic - cele pe care clientul le stie pe de rost si nu suporta diferente: paine, lapte, ulei, zahar, tigari. Regulile din grila de adaos se pot lega apoi de o zona.
Aduce liniile de NIR inregistrate de operatori (functia 163) si verifica adaosul pus la receptie, nu pretul de raft de azi. Formula: (pret vanzare fara TVA − pret achizitie) / pret achizitie × 100. Rezultatul ajunge automat si pe telefoanele operatorilor, cu pretul corect calculat pentru fiecare produs gresit.
Scrie regulile ca lista. Fiecare regula poate viza o clasa, un producator sau un cod anume - regula cea mai specifica are prioritate. Exemplu:
Incarca fisierul Excel al facturii (filele "Antet factura" si "Linii factura" - formatul generat de Claude din factura scanata). Aplicatia il trimite in Nexus pe ruta oficiala api/v1/import/facturi_furnizori. Factura intra NEVALIDATA: o verifici in Nexus si o validezi tu. Campurile de mai jos completeaza sau corecteaza datele citite din fisier.
Trimite apeluri catre serviciul Nexus API (82.77.224.90:54980) prin serverul aplicatiei. Cheia API e pastrata pe server. Cand afli numele procedurilor expuse (din Nexus sau de la consultant), le testezi direct de aici.
Formatul Nexus: {"id_functie": NUMAR, "parametri": {...}} - id_functie = ID-ul functiei customizate definite in Nexus (Instrumente → Functii customizate).
Ruleaza interogari de citire (SELECT) direct pe baza Nexus, prin functia universala "interogare_libera" creata in Nexus. Rezultatele apar ca tabel. Prima data introdu ID-ul functiei (il primesti la crearea ei in Nexus).
Aduce toate preturile din Nexus (functia export_lista_preturi) si publica direct fisierul preturi_lista.js pe server - inlocuieste exportul si incarcarea manuala prin WinSCP.
Aduce miscarile din Nexus (functia export_miscari_produse) pentru intervalul ales, le imparte pe gestiuni, le cripteaza si publica direct un patch nou de miscari - inlocuieste exportul manual din B.I. si generarea patch-urilor prin mine.
Aduce vanzarile din Nexus (functia export_vanzari_bon_fiscal) pentru intervalul ales, le grupeaza pe gestiune/zi/ora (exclude automat AMBALAJ RETURNABIL / SGR), le combina cu datele existente, le cripteaza si publica direct fisierul lunii - inlocuieste generarea manuala a fisierelor vanzari_ora.
Aduce stocul din Depozit Popricani cu ultimul furnizor real al fiecarui produs (functia export_stoc_depozit) si adauga codurile la distribuitori.js / distribuitori_produse.js - completeaza, nu sterge, clasificarile existente.
Cand apare o gestiune complet noua (fara cheie existenta in contul tau), Claude iti va da un pachet de import + o parola temporara, separat, pe chat. Lipeste pachetul mai jos, introdu parola, si apasa Importa. Dupa import, gestiunea noua va aparea in lista de mai sus si o poti atribui oricarui cont (inclusiv tie) folosind formularul de creare/actualizare cont, apoi exporta utilizatori.json ca de obicei.
Lipeste aici parola (o singura data), ca sa nu o mai tastezi manual la fiecare publicare - se retine pe acest dispozitiv/browser. Foloseste Ctrl+V, nu o scrie de mana (risc de confuzie intre 0 si O, etc).
Vine direct de pe server, in timp real - fara sa mai ceri userilor sa exporte ceva. Vizibil doar pentru administrator (parola de publicare).
De folosit doar daca activitatea live de mai sus nu e disponibila (ex: server oprit). Incarca fisierele de jurnal exportate de utilizatori (unul sau mai multe deodata).